Zona turistica

Cetatile dacice din Muntii Orastiei

Stimate turist, in momentul in care ati descins pe aceste plaiuri trebuie sa stiti ca pasiti pe cele mai profunde si mai celebre locuri istorice din intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Sunt plaiuri de legenda unde se regaseste leaganul in care s-a nascut poporul roman. Caci localitatea Costesti, parte integranta a zonei Muntilor Orastiei, cu istoria sa milenara, se suprapune exact centrului Daciei. Aici a fost inima puternicului stat al lui Burebista si al lui Decebal, vitejii regi daci care au avut curajul sa infrunte ostile Imperiului Roman, tocmai in momentele cele mai glorioase ale acestuia.

Constructiile din zona M. Orastiei, in marea lor majoritate cu caracter militar, cetatile militare numeroase din acest perimetru aveau menirea de a proteja, de dusmani, centrul spiritual si administrativ al Daciei. Aici se gasesc cetati militare puternic fortificate si amplasate in locuri care sa ingreuneze la maxim incursiunile dusmane, precum cele de la Costesti, Gradistea Muncelului, Piatra Rosie, Blidaru, sau Varful lui Hulpe. Iar pentru a fortifica in totalitate zona care, prin altarele si sanctuarele sale, trebuia sa mentina unitatea Daciei, si nu in ultimul rand unitatea spirituala a dacilor, intreg spatiul Muntilor Orastiei a fost intarit si cu unele cetati militare izolate, turnuri de aparare izolate, valuri de pamant si piatra. Chiar si asezarile civile se transformau, in caz de pericol, in puncte militare de rezistenta.

Pentru dezlegarea tainei si a semnificatiei istorice a acestor locuri, cercetatori romani ilustri precum C. Daicoviciu, H. Daicoviciu, I.I.Rusu, I.H.Crisan, I.Piso, etc. au cercetat timp indelungat perimetrul centimetru cu centimetru. Competenta si insistenta lor actiune s-a soldat cu valoroase rezultate dintre care, pentru dumneavoastra, va prezentam urmatoarele:
In ceea ce priveste data de inceput a acestor cetati, sunt unele indicii ca, in ciuda faptului ca majoritatea dateaza din vremea lui Burebista, care s-a folosit pentru ridicarea lor si de unii arhitecti si mesteri greci, in anumite cazuri inceputurile lor s-ar putea cobora si in sec.II i.Hr.

O alta problema mult disputata a fost aceea a resedintei lui Burebista, recte la Costesti sau Gradistea Muncelului. Balanta inclina inspre Costesti, cu toate ca aceasta cetate, prin pozitia ei topografica era cea mai expusa. Dar si cea de a doua este sub semnul intrebarii deoarece aici in timpul lui Burebista lipseau constructiile mai mari.

Un lucru pare sa fie mai sigur ca in zona cetatii de la Gradistea Muncelului, in a doua jumatate a sec.II si la inceputul sec.I i.Hr. trebuie sa fi fost muntele sacru Kogainon, la care se refera Strabon, ne existand in aceasta vreme cetatea Sarmizegatusa, denumita astfel de catre Ptolomeu, prezenta insa in vremea lui Decebal. In acest caz s-a considerat ca sistemul de cetati dacice din muntii Orastiei avea ca scop apararea centrului religios de la Gradistea Muncelului.

Prima din sistemul de cetati dacice din muntii Orastiei este aceea de la Costesti, intarita la inceput cu val de pamant si palisada, iar apoi cu ziduri de piatra cu bastioane patrulatere. Se remarca in mod deosebit doua turnuri-locuinta de pe platoul superior, mentionate mai sus, precum si doua sanctuare de pe terasele care imprejmuiesc cetatea. Aici, foarte probabil a fost resedinta regelui Decebal.

Dupa un sir de 8 - 20 turnuri de aparare izolate urmeaza cetatea Blidaru, prin excelenta cu caracter militar, constituita din doua incinte, din care prima, cu patru bastioane la colturi si o locuinta turn in centru, construita inca pe timpul lui Burebista, iar a doua sub urmasii lui, probabil sub Decebal.

Tot caracter pur strategic a avut si cetatea Piatra Rosie, situata pe un loc greu accesibil, construita tot din doua incinte si prevazuta in interior cu cinci turnuri. Avandu-se in vedere bogatia materialelor arheologice din cuprinsul ei, dintre care se remarca un candelabru de bronz cu trei brate si un scut de parada decorat din fier, se presupune ca aici ar fi avut sediul una din capeteniile cetatii.

La salba cetatilor enuntate mai sus, se adauga cetatea de forma patrulatera neregulata de la Gradistea Muncelului, care, dupa unii, nu a fost locuita permanent si nu ar fi fost nici resedinta a regelui Burebista ci, in primul rand centrul religios al geto-dacilor. Cetatea aceasta, pusa in legatura, dupa Ptolomeu cu Sarizegetusa regeasca din vremea lui Decebal, se remarca atat prin zidurile, in tehnica greaca, cat si prin constructiile religioase din incinta sacra de pe doua terase cu zid de sustinere, constituita din patru sanctuare, din care doua mari de forma rectangulara si cu discuri de piatra dispuse in patru siruri si alte doua rotunde, unul mare si altul mai mic. La aceste constructii, ridicate din piatra de calcar sub Burebista si apoi de andezit in vremea lui Duras-Diurpaneus si Decebal, se mai adauga doua turnuri pe marginile incintei sacre, doua constructii romane si o baraca de lemn pentru unitati romane in cuprinsul incintei militare, precum si mai multe cladiri civile si ateliere dacice si o baie romana pe terasele din preajma cetatii.

Important de retinut este faptul ca intregul sistem fortificat de aparare din muntii Orastiei nu a putut fi invins de catre armatele romane, conduse de insasi imparatul Traian, de cat dupa doua razboaie deosebit de grele, in anii 101-102 si 105-106 e.n. Victoria romana asupra acestor cetati dacice a fost atat de mare incat la Roma ea a fost sarbatorita timp de 123 de zile. Caz unic in istoria Imperiului roman.

Odata cu infrangerea cetatilor dacice din muntii Orastiei, romanii au cucerit o mare parte din Dacia, pe care au transformat-o intr-o provincie romana. Tot acum se produce un fenomen care nu s-a mai intalnit nicaieri in teritoriile cucerite de romani: au distrus complet sanctuarele de la Sarmizegetusa, retezand coloanele de piatra pe la suprafata pamantului, pentru ca dacii, ramanand fara un centru spiritual, sa se risipeasca, si astfel ei puteau fi mai lesne stapaniti. Se stie ca romanii, ravnind la bogatiile Daciei, intentionau sa stapaneasca acest teritoriu. Astfel ca ei au trecut imediat la reorganizarea provinciei romane Dacia, construind chiar o noua capitala a acesteia, in campia Hategului, denumita sugestiv Ulpia Traiana Sarmizegetusa. In felul acesta Sarmizegetusa regia, din muntii Orastiei isi va pierde definitiv importanta politica si strategica.

(Articol scris de istoricul si arheologul prof. Ioan Ciarnau)

Germisara (Geoagiu Bai)

Statiune balneoclimaterica situata la 18 km nord de Orastie. Pe vremea romanilor avea si rol de aparare, fiind cunoscuta sub denumirea de "Thermae Germisara" sau "Germisara cum thermis". Baile termale romane (Germisara) se pastreaza aproape īn aceeasi forma ca si īn antichitate, fiind construite īn actuala localitate Geoagiu Bai, īntr-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Baile au functionat īn doua faze (Germisara si ulterior Termele Dodonei). Īn anul 1935, la saparea bazinului mic din actualul strand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezentāndu-i pe Esculap (Aesculap) si Egeea (Hygeea), care stau marturie vietii intense din acele timpuri. Aici este atestat si un templu dedicat Nymphaelor, dar si depuneri de altare, statui, monede si obiecte din metal pretios (sapte placute votive din aur).

Parcul dendrologic Simeria
Rezervatia naturala "Arboretum" (70ha) este situata in nordul orasului Simera pe lunca Muresului la aproximativ 200m altitudine. Parcul a fost creat in anul 1700 in jurul Castelului Gyulai, cand in padurea de lunca cu mult plop, ulm si stejari seculari, au fost introduse numeroase specii exotice care s-au aclimatizat si au format acest uimitor monument al naturii din judetul Hunedoara.

Cetatea Deva

Cetatea Deva dateaza din anul 1269. Urme mai vechi descoperite in acest loc duc insa firul vietuirii pana in zorii istoriei umane, apoi in perioada statului dac si stapanirii romane. In timpul feudalismului, viata cetatii era legata de numeroasele si grelele munci pe care taranii iobagi trebuiau sa le faca: pastrarea si apararea zidurilor cetatii, saparea santurilor, taierea lemnelor si a hatisurilor s.a. Aceste impovaratoare obligatii au facut ca cetatea sa devina, in decursul veacurilor, tinta multor rascoale. In anul 1784, in timpul rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisan, stapanii cetatii au opus rezistenta atacurilor iobagilor si minerilor din Muntii Apuseni. Sub dealul cetatii se afla palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane), construit in sec. XVI, de plan dreptunghiular usor alungit, prevazut la coturi cu cate un decros cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen in 1621, Magna Curia a dobandit o infatisare prevalent baroca in sec. XVIII, cand i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon polilobat. (sursa: http://www.ici.ro/romania/ro/turism/mt_deva.html ) Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane: str. B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 39, Deva; Tel. 0254-212-200; Orar: Marti - Duminica - 9.00 -17.00 Luni inchis.

Castelul Huniazilor, Hunedoara

A fost ridicat in secolul XV de catre Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la picioarele careia curge paraul Zlasti. Este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu. Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Este cel mai important castel din aceasta parte a Transilvaniei.

Obiective turistice mai indepartate:

• ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA
• MANASTIREA PRISLOP
• BISERICA DENSUS
• PARCUL NATIONAL RETEZAT
• GEOPARCUL DINOZAURILOR DE LA HATEG
• CASTELUL KENDEFFY DIN SANTAMARIA ORLEA
• BISERICA SI CETATEA COLT
• BISERICA STREI
• PESTERA CIOCLOVINA
• MUZEUL AURULUI DIN BRAD
• GORUNUL LUI HOREA DE LA TEBEA